Valentina Sandu-Dediu

Muzica românească până în 1944:
accente naționale între romantism și modernism

Prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu

Perioada de tatonări, de sincronizare a compoziției românești cu muzica Apusului (din secolul 19 până pe la 1920) își are propria-i semnificație. Germenii unor direcții ulterioare se pot descoperi aici, deși travaliul de constituire a unui limbaj național adaptat la forme de împrumut din clasicismul sau romantismul european nu lasă loc apariției unor personalități cu adevărat importante (în literatură, artele vizuale, ca și în creația muzicală).

Una din ideile marcante ale Romantismului – interesul pentru folclor, pentru vernacular – care anima atâtea școli naționale ale secolului 19, are ecou și în Principatele românești, Muntenia și Moldova, unite în 1859. Transilvania, parte componentă a Imperiului austro-ungar până în 1918, fusese și înainte, într-o mai mare măsură, permeabilă influențelor vestice.

– Apasă butonul de mai jos pentru a citi textul integral în format PDF –

Muzica românească între 1944 și 2000:
istorie și ideologie muzicală

Prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu

Istoria postbelică a însemnat – pentru multe ţări din estul european – o ruptură brutală cu tradiţiile perioadei anterioare (culturale, politice, sociale, economice) prin instaurarea regimului comunist cu sprijinul sovietic al Armatei Roşii. Ziua de 23 august 1944, când, din aliata Germaniei, România trece de partea adversarilor acesteia, va fi revendicată de comunişti drept declanşarea „revoluţiei antifasciste şi antiimperialiste” şi sărbătorită ulterior drept unul din cele mai importante evenimente naţionale. Desigur că nu s-a ştiut efectiv, în România, decât după 1989 rolul Regelui Mihai şi al altor factori politici în această întoarcere a armelor, impusă de interesele naţionale, dar ea a reprezentat totodată pretextul pentru ca Uniunea Sovietică să intervină de acum înainte în conducerea destinului României.

Impactul evenimentelor politice asupra culturii va fi nu numai inevitabil, dar va genera acele trăsături particulare ce unesc – dincolo de deosebirile de limbă, tradiţie populară, cultă, religioasă – manifestările culturale de după cortina de fier.

– Apasă butonul de mai jos pentru a citi textul integral în format PDF –

Scurtă Biografie

Prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu, născută în 1966, a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia muzicologie, în 1990, după ce studiase pian la Liceul de muzică „George Enescu“. S-a perfecţionat în Austria cu o bursă a Fundaţiei „Alban Berg“ (1991), în Germania la Wissenschaftskolleg zu Berlin (2000), în România obţinând două burse de la New Europe College ( NEC, în 1996-97 şi în 2008). A obţinut titlul de doctor în muzică în 1995. În prezent, predă muzicologie, stilistică muzicală și teorii ale interpretării la UNMB (unde a început ca asistent în 1993, din 2003 fiind profesor universitar). De asemenea, deține funcția de rector al Colegiului Noua Europă (NEC), București (Institut de Studii Avansate).

 

Este laureată cu Premiul Criticii muzicale din România (1991), Premiul Academiei Române (1997), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1998, 2014, 2017), Premiul Fundaţiei “Ernst von Siemens”, München (1998, 2000, 2004). Cea mai prestigioasă distincţie obţinută este Premiul Academiei de Ştiinţe Berlin-Brandenburg, acordat de Peregrinus-Stiftung, în 2008.

 

Valentina Sandu-Dediu a publicat peste 30 de studii şi 300 de articole în România, Polonia, Albania, Ungaria, Germania, U.S.A. şi Canada. De asemenea, este autoarea unor volume apărute la Editura Muzicală, Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti şi la PFAU – Saarbrücken. În calitate de interpretă, susţine recitaluri de muzică de cameră. A înregistrat un CD împreună cu clarinetistul Ray Jackendoff, editat de Albany-Boston, două CD-uri împreună cu Dan Dediu şi Ionuţ Ştefănescu, editate în Germania (Cavalli Records şi Neos), precum şi un CD avându-l ca solist pe Aurelian-Octav Popa.

 

Dintre cărţile publicate menţionăm: Wozzeck – profeţie şi împlinire, 1991, Ipostaze stilistice şi simbolice ale manierismului în muzică, Bucureşti, 1997, Ludwig van Beethoven, Bucureşti, 2000 si 2008, Muzica românească între 1944-2000, 2002, Muzica nouă între modern şi postmodern, 2004, Rumänische Musik nach 1944, 2006, Alegeri, afecte, atitudini. Despre stil şi retorică în muzică. Bucureşti, 2010, Robert Schumann, 2011, Octave paralele, 2014, În căutarea consonanțelor, 2017.